ELUȚIÚNE, eluțiuni, s. f. Eluare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. élution.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

ELUȚIÚNE s.f. v. eluție.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELUȚIÚNE s. f. procedeu chimic prin care se eliberează o substanță de pe absorbantul său prin spălare; eluare. (< fr. élution)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ELUȚIÚNE s. v. eluare.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eluțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. eluțiúnii; pl. eluțiúni
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink