eliást m., pl. ștĭ (vgr. ῾eliastés, d. ῾eliaía, o stradă unde era o judecătorie în vechea Atenă, d. ῾élios, soare). Judecător din celebru tribunal atenian care-șĭ ținea ședințele supt [!] ceru liber la răsăritu soareluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink