Aira elegans Willd. (syn. A. capillaris Host). Specie anuală. Paniculă erectă, de mai multe ori bifurcată, cu pedunculi filamentoși. Frunze scurte, rigide.

Aristolochia elegans Mast. Specie ce înflorește în iun.-aug. Flori tubulare, galbene, curbate, extinzîndu-se în formă de cupă purpurie, brună, cu pete albe în interior și nervuri purpurii la exterior. Frunze cordiforme, pînă la 7 cm lungime și 5 cm lățime, pe partea superioară verzi-închis, pe cea inferioară glauce.

Barbacenia elegans (Talb.) Pax (syn. Vellozia elegans, Talb.). Specie cu flori mai întîi lila, apoi albe. Frunze linear-lanceolate, nedentate, scorțoase.

Barkeria elegans Knowl. et Westc. (syn. Epidendrum elegans Rchb.). Înflorește primăvara. Flori (petalele interioare și exterioare eliptice, label lung și destul de lat, alb, cu o pată mare, roșie) roșii-roz, așezate cîte 7 într-un ciorchine pețiolat.

Bessera elegans Schult. Specie cu bulbi viguroși, dezvoltă mai multe tulpini (cca 65 cm lungime), fragile și fistuloase. Florile, roșii-aprins, în interior cu desen alb, pendente, 16-20, dispuse în umbelă. Frunze (cca 65 cm lungime), cîte 2-3. înflorește vara-toamna.

Brodiaea elegans Smith. Specie cu flori violete-purpuri, lungi de 2,5-3,5 cm pe tulpini înalte de 45 cm. Înflorește spre sfîrșitul verii.

Ceropegia elegans Wall. Specie care înflorește vara- toamna. Floarea cu tubul corolei umflat la bază și îndoit, albicios cu pete violete sau albastru-maron cu puncte purpurii. Frunze maro-purpurii (cca 6,5 cm lungime și 3,5 cm lățime), ovat-lanceolate, acuminate, perișori pe margine. Tulpini maro-purpurii, tîrîtoare, subțiri. Fructul, o capsulă.

Chamaedorea elegans Mart. (syn. Neanthe bella O.F. Cook, Collinia elegans Liehm.). Specie cu flori galbene. Fructul, o bacă verde-negricioasă. Tulpina (cca 2,10 m înălțime) stoloniferă, des-inelată. Frunze (cca 20 cm lungime, 2,5 cm lățime la mijloc) cu numeroase foliole, înguste, lanceolat-acuminate, verzi-închis, lucioase (Pl. 19, fig. 112).

Clarkia elegans Dougl. Specie care înflorește vara. Flori (caliciul păros) simple sau duble, roz, roșii-carmin, albe, roz-aprins, roșii-aprins, roz-violacee, cu petale rotunde, întregi sau franjurate. Frunze alterne, verzi- glauce, ovate sau ovat-lanceolate. Tulpină (cca 60-70 cm înălțime), cu ramificații glabre, verzi-purpurii.

Echeveria elegans Rose. Specie originară din Mexic. Flori roșii, cca 10 în inflorescență, pe o tijă de cca 45 cm înălțime. Frunze numeroase, alungite, albicioase, cărnoase, roșii pe margini, dispuse în rozete.

Gypsophila elegans M. B. Specie care înflorește în iun.-aug. Flori numeroase, mici, axilare sau terminale, dispuse în panicule bifurcate ea o dantelă. Pedunculii subțiri sînt iuniflori, caliciul are 5 sepale verzi, ovat-lanceolate, corolă cu 5 petale albe, dispuse în stea. Frunze sesile, opuse, de un verde-glauc, cele inferioare lanceolat-spatulate pierzîndu-se în pețiol, cele superioare lungi, lanceolat-ascuțite spre liniare. Plantă anuală, 45 cm înălțime, glabră, foarte ramificată (Pl. 37, fig. 219).

Humea elegans Smith. Specie care înflorește vara-toamna. Flori dispuse în capitule maro-roșietice, roz sau albicioase (înconjurate de foliole mătăsoase, lucioase, roșii), în număr mare în paniculă terminală, ramificată, pendentă. Frunze parfumate; cele de la bază ovat-lanceolate, cu vîrf ascuțit, cca 22 cm lungime, pubescente, încrețite, verzi pe ambele părți; cele spre vîrf mici. Plantă bienală, cca 1,80 m înălțime, tulpină dreaptă, robustă, glandulos-pubescentă sau aproape glabră.

Laya elegans Torr. et Gray. Specie care înflorește vara. Flori parfumate, în capitule (10-12 radiale, aurii, uneori cu vîrf alb). Frunzele bazilare penate sau lobate, cele tulpinale întregi. Plantă pubescentă, scundă, anuală, tulpină uneori pe sol (Pl. 45, fig. 265).

Liatris elegans (L.) Willd. Specie care înflorește vara-toamna. Flori, 4-5, purpur, în capitule (foliolele involucrului pubescente, cele interioare cu vîrf lung, roz), mai multe. formînd un spic (pînă în 50 cm lungime). Papus penat. Frunze liniare. Plantă pînă la 1 m înălțime, pubescentă, cu frunze liniare, lungi pînă la 15 cm.

Licuala elegans Blume. Specie cu frunze rotunde, segmentele cu 2-3 pliuri, cele dinspre interior de cca 45 cm lungime, dentate, cu vîrf retezat, cele exterioare de 25 cm lungime, liniare-lanceolate. Pețiol cu spini. Trunchi (100 cm înălțime) gros, cu cicatrice proeminente.

Linum elegans L. Specie care înflorește primăvara tîrziu. Flori numeroase, galbene-aurii, petale mari. Frunze spatulate, ușor albăstrui (Pl. 46, fig. 271).

Mammillaria elegans DC. Specie cu flori roșii-carmin. Corpuri aproape sferice acoperite cu cili mici, scurți. Axilele aproape lînoase. Spini marginali (25-27) albi, lungi de cca 5 mm. Spini centrali (2-3) maro-închis, lungi de 10 mm.

Nymphaea elegans Hook. Specie cu flori cu diametrul pînă la 15 cm, parfumate, albastre-deschis, în interior galbene-albicioase. Frunze (pînă la 18 cm diametru) subțiri, rotunde, verzi-închis cu pete roșii. Tijă subțire, maro-deschis. Este cea mai rezistentă dintre speciile care nu rezistă iarna.

Philodendron elegans Krause. Specie originară din America de S. Tulpini tîrîtoare, viguroase, cu rădăcini numeroase. Frunze penat-divizate, verzi-strălucitoare, pețiol rotund, cca 55 cm lungime, limb penat-sectat, cca 40 cm lățime, 60 cm lungime.

Santolina elegans Boiss. Specie care înflorește în iun-aug. Flori albe, grupate în capitule albe, pe pedunculi scurți. Frunze lunguieț-lanceolate, crestat-crenate, cu marginea curbată în interior. Plantă formează covoare dense, argintii.

Senecio elegans L. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (foliolele involucrului liniare), cele radiale ligulate, purpurii, cele ale discului tubuloase, galbene, dispuse în capitule dense, pedunculate, în raceme reunite, corimbiforme. Plantă erectă, pînă la 60 cm înălțime, ramificată. Frunze alterne, penat-sectate, lobii ovați, dințați.

Zinnia elegans Tack. Specie care înflorește vara-toamna. Flori (cele radiale, invers ovat- rotunde, violete-purpur, cele ale discului cilindrice, galbene) în capitule, pînă la 14 cm diametru, pedunculate, cu foliolele involucrului ovate, cu vîrf bont, cele exterioare cu marginea, neagră. Frunze opuse, amplexicaule, ondulate, sesile, cordiform-ovate sau ovat-rotunde, uneori cu vîrf ascuțit, aspru- pubescente. Plantă anuală cu tulpini (pînă la 1 m înălțime) erecte, bifurcate, pubescente.