ELECTRÓNIC, -Ă (< fr. {i}) adj. Care aparține electronilor sau electronicii, privitor la electroni sau la electronică, bazat pe electroni sau pe electronică. ◊ Circuit e. = circuit electric care conține elemente neliniare de circuit (ex. tuburi electronice, dispozitive semiconductoare). ◊ Nor e. = zonă de distribuție probabilistică a electronului în anumite domenii ale spațiului înconjurător nucleului atomic. ◊ Muzică e. = denumire dată, în general, muzicilor ce utilizează pentru compunerea, realizarea și executarea lor aparate electronice (instrumente, magnetofoane, sintetizatoare, calculatoare etc.); în sens restrâns, se referă la muzica ce utilizează în exclusivitate sunete realizate prin sinteză, înregistrate și combinate pe bandă magnetică, excluzând orice sursă de sunet tradițională. Reprezentanți: K. Stockhausen, H. Eimert, G.M. Koenig ș.a.