2 intrări
13 definiții
- explicative DEX (6)
- ortografice DOOM (5)
- jargon (1)
- enciclopedice (1)
Explicative DEX
ELECTROACUSTICĂ s.f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. [< fr. électro-acoustique].
ELECTROACUSTICĂ f. Ramură a acusticii care se ocupă cu transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și cu aplicațiile acestor transformări. /<fr. électro-acustique, germ. Elektroakustik
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ELECTROACUSTIC, -Ă, electroacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers, precum și metodele de măsurare corespunzătoare și aplicațiile tehnice ale acestei transformări. 2. Adj. Referitor la electroacustică (1), de electroacustică. [Pr.: -tro-a-] – Din fr. électro-acoustique, germ. Elektroakustik.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELECTROACUSTIC, -Ă, electroacustici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers, precum și metodele de măsurare corespunzătoare și aplicațiile tehnice ale acestei transformări. 2. Adj. Referitor la electroacustică (1), de electroacustică. [Pr.: -tro-a-] – Din fr. électro-acoustique, germ. Elektroakustik.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
electroacustic, ~ă [At: PUȘCARIU, L.R. I, 79 / P: ~tro-a~ / S și: electro-acustic / Pl: (1-4) ~ici, ~ice / E: fr électro-acoustique, ger Elektroakustik] 1 a Care aparține electroacusticii (5). 2 a Referitor la electroacustică (5). 3 a Specific electroacusticii (6) 4 a De electroacustică (5). 5 sf Știință care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers, precum și metodele de măsurare corespunzătoare și aplicațiile tehnice ale acestei transformări. corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ELECTROACUSTIC, -Ă I. adj. referitor la electroacustică. II. s. f. ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers. (< fr. électro-acoustique, /II/ germ. Electroakustik)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
electroacustic, -ă adj. 1978 (electr.) Care privește electroacustica v. insectofon (din fr. électro-acoustique; PR 1948; DEX-S)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
electroacustică (desp. -tro-a-) s. f., g.-d. art. electroacusticii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
electroacustică (-tro-a-) s. f., g.-d. art. electroacusticii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
electroacustică s. f. (sil. -tro-a-), g.-d. art. electroacusticii
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
electroacustic adj. m., pl. electroacustici; f. electroacustică, pl. electroacustice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
electroacustic adj. m., pl. electroacustici; f. electroacustică, pl. electroacustice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Jargon
electroacustică v. acustică.
- sursa: DTM (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Enciclopedice
ELECTROACÚSTIC, -Ă (< fr.) adj. Care se referă la electroacustică. ◊ Muzică e. = denumire utilizată în special în zonele francofone, desemnând o tehnică și un gen muzical apărute în anii ’50, respectiv muzica pentru bandă magnetică. Se realizează prin prelucrare și mixaj, utilizând atât sunete de origine convențională înregistrate prin microfoane, cât și sunete obținute cu ajutorul generatoarelor electronice, calculatoarelor, sintetizatoarelor etc.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
- silabație: -tro-a-
| substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOOM 3 | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
electroacusticăsubstantiv feminin
- 1. Ramură a acusticii care studiază transformarea oscilațiilor acustice în oscilații electromagnetice și invers, precum și metodele de măsurare corespunzătoare și aplicațiile tehnice ale acestei transformări. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- électro-acoustique DEX '09 DEX '98 DN
- Elektroakustik DEX '09 DEX '98 MDN '00
electroacustic, electroacusticăadjectiv
etimologie:
- électro-acoustique DEX '09 DEX '98 MDN '00
- Elektroakustik DEX '09 DEX '98 MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.