2 definiții pentru elativ
Explicative DEX
ELATIV s. n. caz gramatical care exprimă acordarea, prin atracție, a adverbului, morfem al superlativului unui adjectiv, cu adjectivul respectiv. (< fr. élativ, germ. Elativ)
Ortografice DOOM
elativ s. n., pl. elative
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: elativ
elativ substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
elativ, elativesubstantiv neutru
- 1. Caz gramatical care exprimă acordarea, prin atracție, a adverbului, morfem al superlativului unui adjectiv, cu adjectivul respectiv. MDN '00
etimologie:
- élativ MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.