PLESNITOÁRE, plesnitori, s. f. 1. (Reg.) Șfichiul biciului; pleasnă. 2. Jucărie care, prin învârtire, produce un zgomot puternic. 3. (Înv. și reg.) Disc, verigă care se pune între capătul osiei carului și roată pentru a împiedica frecarea acestora. 4. Plantă erbacee din familia cucurbitaceelor, cu flori galbene, al cărei fruct, la maturitate, plesnește cu zgomot și aruncă semințele la distanță (Ecballium elaterium). [Var.: pleznitoáre s. f.] – Plesni + suf. -toare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de oprocopiuc | Semnalează o greșeală | Permalink

PLESNITOÁRE ~óri f. 1) Șfichi la un bici; pleasnă; pocnitoare. 2) Jucărie care produce plesnete la punerea în mișcare. 3) Plantă erbacee al cărei fruct, după ce se coace, se deschide, producând un plesnet și împrăștiind semințele; pocnitoare. /a plesni + suf. ~toare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLESNITOÁRE s. (BOT.; Ecballium elaterium) (reg.) pocnitoare, castravete-sălbatic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

PLESNITOÁRE s. v. lozie, mlajă, pleasnă, răchită, sfârc, șfichi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

plesnitoáre s. f., g.-d. art. plesnitórii; pl. plesnitóri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink