EJACULÁ, ejaculez, vb. I. Tranz. A elimina sperma prin canalul uretral. – Din fr. éjaculer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A EJACULÁ ~éz tranz. A elimina sperma. /<fr. éjaculer
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EJACULÁ vb. I. intr. A arunca afară un lichid. [< fr. éjaculer].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EJACULÁ vb. intr. a elimina sperma (prin canalul uretral). (< fr. éjaculer)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ejaculá (a ~) vb., ind. prez. 3 ejaculeáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

ejaculá vb., ind., prez. 1 sg. ejaculéz, 3 sg. și pl. ejaculeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

A EJACULA a avea o cădere de calciu, a avea ornic, a-i da mustul în fiert, a da sămânța pe iarbă, a-i da tărâța în foc, a face bulbuci, a face hărți, a gripa cuiva carburatorul, a intra în vamă, a se lăsa mare, a pritoci, a sădi sămânța în tunel, a slobozi, a spumega, a stropi, a-i stropi crinul (unei femei), a stropi gazonul, a termina, a țâșni duhul (din cineva), a umple chiseaua (cuiva), a varia, a-i veni, a veni cu ornic.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink