EGUMENÍE s. f. Funcția de egumen; timpul cât cineva îndeplinește această funcție; stăreție. – Egumen + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EGUMENÍE f. 1) Funcție de egumen. 2) Perioadă de timp în care un egumen își deține funcția; stărețenie. 3) Sediu al egumenului; stărețenie. /egumen + suf. ~ie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EGUMENÍE s. (BIS.) stăreție. (În timpul ~ lui.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

egumeníe s. f., art. egumenía, g.-d. egumeníi, art. egumeníei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

egumeníe f. (ngr. igumenía). Funcțiunea de egumen.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink