EGOLATRÍE s. f. Manie de a se preocupa exagerat de propria persoană; supraestimare a valorii personale; egotism. – Cf. lat. ego, după idolatrie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de driada | Semnalează o greșeală | Permalink

EGOLATRÍE f. Adorare a propriei persoane. /Ego- + -latrie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EGOLATRÍE s.f. (Rar) Adorare de sine, divinizare a propriei persoane. [Gen. -iei. / cf. lat. ego – eu, gr. latreia – adorație].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EGOLATRÍE s. f. adorație patologică a propriei persoane; egotism. (< ego- + -latrie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EGOLATRÍE s. v. egocentrism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

egolatríe s. f. (sil. -tri-), art. egolatría, g.-d. egolatríi, art. egolatríei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink