4 definiții pentru egofonie

Explicative DEX

EGOFONIE s.f. Voce asemănătoare behăitului caprei, întîlnită în isterie și în paralizia generală progresivă. [< fr. égophonie, cf. gr. aix – capră, phone – sunet].

EGOFONIE s. f. voce asemănătoare behăitului caprei, în isterie și în paralizia generală progresivă. (< fr. égophonie)

Ortografice DOOM

egofonie s. f., g.-d. art. egofoniei

Jargon

EGO-2 (AEGO-) „capră, behăit de capră”. ◊ gr. aix, aigos „capră” > L. sav. ego- și aego-, fr. égo-, it. id., germ. id., engl. id. > rom. ego- și aego-.~bronhofonie (v. bronho-, v. -fonie1), s. f., bronhoegofonie*; ~ceras (aegoceras) (v. -ceras), s. m., specie de amonit caracteristic triasicului, cu cochilia răsucită spre interior și cu coaste rare și proeminente; ~fonie (v. -fonie1), s. f., voce asemănătoare behăitului de capră, cu timbru nazal, percepută stetoacustic la nivelul superior al unei colecții pleurale mijlocii.

Intrare: egofonie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • egofonie
  • egofonia
plural
genitiv-dativ singular
  • egofonii
  • egofoniei
plural
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

egofoniesubstantiv feminin

  • 1. Voce asemănătoare behăitului caprei, întâlnită în isterie și în paralizia generală progresivă. DN MDN '00 DETS
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.