EFÉT, efeți, s. m. (De obicei la pl.) Judecător care făcea parte dintr-un tribunal penal din Atena antică. – Din fr. éphète.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EFÉT s.m. (De obicei la pl.) Judecător care făcea parte dintr-un tribunal penal instituit de Dracon la Atena. [< fr. éphète, gr. ephetes].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EFÉT s. m. judecător dintr-un tribunal penal, instituit de Dracon la Atena. (< fr. éphète, gr. ephetes)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

efét s. m., pl. eféți
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink