EFEMERITÁTE s.f. (Rar) Însușirea a ceea ce este efemer. [Cf. it. efemerità].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EFEMERITÁTE s. f. caracter efemer. (< it. efemerita)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
EFEMERITÁTE s. v. vremelnicie.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Efemeritate ≠ eternitate
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
efemeritáte s. f., g.-d. art. efemerității; pl. efemerități
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
efemeritáte s.f. (rar) Caracter trecător ◊ „Cât despre efemeritatea muzicii tinere, poate într-un articol viitor.” I.B. 28 V 82 p. 2 (cf. it. efemerità; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink