O definiție pentru edonism
Explicative DEX
*edonízm n., pl. e (d. vgr. ῾edoné, plăcere. V. izmă). Fil. Doctrină care face din plăcere scopu vĭețiĭ: morala luĭ Epicur e o formă a edonizmuluĭ. V. epicureizm.
Intrare: edonism
edonism substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)