15 definiții pentru ecumenic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ECUMENIC, -Ă, ecumenici, -ce, adj. Învestit cu autoritate extinsă asupra întregii Biserici creștine. – Din fr. œcuménique.

ecumenic, ~ă a [At: CANTEMIR, ap. CADE / V: i~ / Pl: ~ici, ~ice[1] / E: fr oecuménique, ngr οἰκουμενικός[2]] 1 Învestit[3] cu autoritate extinsă asupra întregii biserici creștine. 2 (Îs) Mișcare ~ă Mișcare religioasă care urmărește unificarea tuturor bisericilor creștine. 3 Care are un caracter universal. 4 (Îs) Scaun ~ Patriarh de la Constantinopol. modificată corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: ~ici, ~ice. LauraGellner
  2. În original, incorect: οἰκουμευικός. LauraGellner
  3. Investit → Învestit — Ladislau Strifler

ECUMENIC, -Ă, ecumenici, -ce, adj. Învestit cu autoritate extinsă asupra întregii biserici creștine. – Din fr. œcumenique.

ECUMENIC, -Ă, ecumenici, -e, adj. (Bis.) Universal, învestit cu autoritate bisericească care se extinde pe întreg pămîntul. Sinod ecumenic.

ECUMENIC, -Ă adj. Investit cu autoritate ecleziastică pentru toate bisericile. [Cf. lat. oecumenicus, gr. oikoumenikos].

ECUMENIC, -Ă adj. cu caracter universal; investit cu autoritate ecleziastică pentru toate bisericile creștine. ♦ mișcare ~ă = mișcare religioasă care urmărește reuniunea tuturor bisericilor creștine într-una singură; ecumenism. (< fr. oecuménique, lat. oecumenicus, gr. oikumenike)

ECUMENIC ~că (~ci, ~ce) rel. Care se extinde asupra întregii biserici creștine. /<lat. oecumenicus, ngr. oikoumenikos

ecumenic a. universal: conciliu, patriarh ecumenic, biserica ecumenică a răsăritului.

*ecuménic, -ă adj. (vgr. oikumenikós, universal; oikuméne gê, pămîntu locuit). Universal, general. Conciliŭ ecumenic, adunare generală la care participă toțĭ episcopiĭ. – Și ic- (după ngr.) în sec. 18-19.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ecumenic adj. m., pl. ecumenici; f. ecumenică, pl. ecumenice

ecumenic adj. m., pl. ecumenici; f. ecumenică, pl. ecumenice

ecumenic adj. m., pl. ecumenici; f. sg. ecumenică, pl. ecumenice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ECUMENIC adj. (BIS.) (înv.) sobornic, sobornicesc. (Sinod ~.)

ECUMENIC adj. (BIS.) (înv.) sobornic, sobornicesc (Sinod ~.)

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CONSILIUL ECUMENIC AL BISERICILOR, asociație creată în 1948 de către Bisericile creștine necatolice în scopul refacerii unității tuturor creștinilor pe calea acordurilor și dialogului teologic. V. ecumenism.

Intrare: ecumenic
ecumenic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ecumenic
  • ecumenicul
  • ecumenicu‑
  • ecumenică
  • ecumenica
plural
  • ecumenici
  • ecumenicii
  • ecumenice
  • ecumenicele
genitiv-dativ singular
  • ecumenic
  • ecumenicului
  • ecumenice
  • ecumenicei
plural
  • ecumenici
  • ecumenicilor
  • ecumenice
  • ecumenicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ecumenic, ecumenicăadjectiv

  • 1. Învestit cu autoritate extinsă asupra întregii Biserici creștine. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Sinod ecumenic. DLRLC
    • 1.1. Mișcare ecumenică = mișcare religioasă care urmărește reuniunea tuturor bisericilor creștine într-una singură. MDN '00
      sinonime: ecumenism
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.