9 definiții pentru „ecosistem”   declinări

ECOSISTÉM, ecosisteme, s. n. Ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici. – Din fr. écosystème.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ECOSISTÉM, ecosisteme, s. n. Ansamblu format din biotop și biocenoză, în care se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici. – Din fr. écosystème.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ecosistém s. n., pl. ecosistéme
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECOSISTÉM ~e n. Ansamblu format din biotop și biocenoză, în cadrul căruia se stabilesc relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici. /<fr. écosysteme, engl. ecosystem
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ECOSISTÉM s.n. Totalitatea viețuitoarelor unei biocenoze, alcătuind o unitate naturală; sistem ecologic. [Pl. -me. / < fr. écosystème, engl. ecosystem].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ECOSISTÉM, ecosisteme, s.n. Complex unitar din biocenoză și mediul fizic înconjurător; biogeocenoză. ◊ ~ uman = Sistem format din populația umană și habitatul său, integrat în biosferă. (din fr. écosystème)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de tavi | Semnalează o greșeală | Permalink

ecosistém s. n., pl. ecosistéme
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ecosistém s.n. (ecol.) Unitate naturală de bază; sistem ecologic ◊ „Vineri dimineață [...] s-au deschis lucrările simpozionului «Protecția ecosistemelor și folosirea rațională a erbicidelor».” Sc. 25 XI 78 p. 5. ◊ „Cu autoritatea pe care o deține în materie, savantul britanic ne convinge că și cei, foarte puțini, care vor mai rămâne în viață în cazul unui asemenea cataclism nuclear, vor trăi într-o lume cu un ecosistem iremediabil prejudiciat. Astfel, temperatura va scădea sub zero grade și o «iarnă nucleară» se va abate asupra Europei, chiar dacă războiul a început vara.” I.B.29 II 84 p. 8; v. și R.l. 5 III 81 p. 6 (din fr. écosystème, engl. ecosystem; DMC 1960, PR 1969; D.Filoz.; DEX, DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECOSISTÉM (‹ fr.) s. n. (BIOL.) Unitate naturală care include toate organismele vii (biocenoza și mediul (biotopul) în care trăiesc. Relațiile între organismele vii și factorii de mediu sunt realizate prin schimbul reciproc de materie și energie dintre ele. E. nu are limite fixe, structura sa numerică, faunistică, floristică și trofică fiind permanent mobilă. E. reprezintă unitatea structurală și funcțională de bază în ecologie și constituie un nivel superior de organizare a materiei vii (ex. lacul, pădurea, pajiștea). Termenul a fost propus (1935) de A. Tansley.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink