3 definiții pentru dătătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dătătură f. 1. efectul acțiunii de a da: dătătură în cărți; 2. lovitură.
dătătúră f., pl. ĭ. Acțiunea și modu de a da: dătătură în cărțĭ. Lovitură, aruncătură: a dat cu pușca și a nemerit dintr’o singură dătătură.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
dătătură, dătături, s.f. (înv.) lovitură.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: dătătură
dătătură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||