opțiuni
  • info

12 definiții pentru dăscăliță

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DĂSCĂLIȚĂ, dăscălițe, s. f. (Pop.) Învățătoare (la țară); p. ext. (fam.) profesoară. ♦ Soție de dascăl (1). – Dascăl + suf. -iță.

dăscăliță sf [At: PRAV. 171 / Pl: ~țe / E: dascăl + -iță] 1 (Pop) Învățătoare (la țară). 2 (Pex; fam) Profesoară. 3-7 (Fam) Soție de dascăl (1-2, 5, 14).

DĂSCĂLIȚĂ, dăscălițe, s. f. (Pop.; rar) Învățătoare (la țară); p. ext. (fam.) profesoară. ♦ Soție de dascăl (1). – Dascăl + suf. -iță.

DĂSCĂLIȚĂ, dăscălițe, s. f. (Popular, azi rar) Învățătoare (mai ales la țară); p. ext. (arhaizant și familiar) profesoară; soție de dascăl (1, 4). Se va face și ea dăscăliță, va fi directoarea vreunui institut. GALACTION, O. I 637. Tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniță, Copil blajin, cuminte prea devreme, Sfielnică, bălaie dăscăliță. GOGA, P. 29. Cînd mi-ai fi tu dăscăliță, Ai vedea cum m-aș sili. NEGRUZZI, S. III 24.

DĂSCĂLIȚĂ ~e f. fam. Învățătoare de la țară. 2) Soție a dascălului. /dascăl + suf. ~iță

dăscălíță f., pl. e. Fam. Învățătoare, profesoară.

dascaliță sf vz dăscăliță

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

dăscăliță (pop.) s. f., g.-d. art. dăscăliței; pl. dăscălițe

dăscăliță (pop.) s. f., g.-d. art. dăscăliței; pl. dăscălițe

dăscăliță s. f., g.-d. art. dăscăliței; pl. dăscălițe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DĂSCĂLIȚĂ s. v. institutoare, învățătoare, profesoară.

dăscăliță s. v. INSTITUTOARE. ÎNVĂȚĂTOARE. PROFESOARĂ.

Intrare: dăscăliță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăscăliță
  • dăscălița
plural
  • dăscălițe
  • dăscălițele
genitiv-dativ singular
  • dăscălițe
  • dăscăliței
plural
  • dăscălițe
  • dăscălițelor
vocativ singular
  • dăscăliță
  • dăscălițo
plural
  • dăscălițelor
dascaliță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dăscăliță, dăscălițesubstantiv feminin

  • 1. popular Învățătoare (la țară), institutoare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se va face și ea dăscăliță, va fi directoarea vreunui institut. GALACTION, O. I 637. DLRLC
    • format_quote Tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniță, Copil blajin, cuminte prea devreme, Sfielnică, bălaie dăscăliță. GOGA, P. 29. DLRLC
    • format_quote Cînd mi-ai fi tu dăscăliță, Ai vedea cum m-aș sili. NEGRUZZI, S. III 24. DLRLC
etimologie:
  • Dascăl + sufix -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.