2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
dăscălécĭ m. pl. tot așa (sufix slav). Munt. Iron. Dăscălaș.
dăscăleac sm [At: POLIZU / Pl: ~ci / E: dascăl + -eac] (Înv) Dăscălaș (11).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂSCĂLEAC, dăscăleci, s. m. (Rar) Dăscălaș. – Din dascăl + suf. -eac.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de tavi
- acțiuni
dăscăleciu m. (ironic) dascăl.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: dăscăleci
dăscăleci
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: dăscăleac
substantiv masculin (M37) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
dăscăleac, dăscălecisubstantiv masculin
- 1. Dăscălaș. DLRMsinonime: dăscălaș
etimologie:
- dascăl + sufix -eac. DLRM