3 definiții pentru dăscăleac

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dăscăleac sm [At: POLIZU / Pl: ~ci / E: dascăl + -eac] (Înv) Dăscălaș (11).

DĂSCĂLEAC, dăscăleci, s. m. (Rar) Dăscălaș. – Din dascăl + suf. -eac.

dăscălécĭ m. pl. tot așa (sufix slav). Munt. Iron. Dăscălaș.

Intrare: dăscăleac
substantiv masculin (M37)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăscăleac
  • dăscăleacul
  • dăscăleacu‑
plural
  • dăscăleci
  • dăscălecii
genitiv-dativ singular
  • dăscăleac
  • dăscăleacului
plural
  • dăscăleci
  • dăscălecilor
vocativ singular
  • dăscăleacule
  • dăscălece
plural
  • dăscălecilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dăscăleac, dăscălecisubstantiv masculin

etimologie:
  • dascăl + sufix -eac. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.