8 definiții pentru dăruitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un dar2; p. ext. persoană generoasă. [Pr.: -ru-i-] – Dărui + suf. -tor.
DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care face un dar2; p. ext. persoană generoasă. [Pr.: -ru-i-] – Dărui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ionel_bufu
- acțiuni
DĂRUITOR, -OARE, dăruitori, -oare, s. m. și f. Persoană care face un dar; p. ext. persoană darnică, generoasă. Acești trandafiri continuau, în conștiința mea, pe frageda lor dăruitoare. GALACTION, O. I 59. ◊ (Adjectival) Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor. TEODORESCU, P. P. 354.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DĂRUITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. rar Persoană care dăruiește; om care face un dar. / a dărui + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dăruitoare (înv., pop.) (desp. -ru-i-) s. f., g.-d. art. dăruitoarei; pl. dăruitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dăruitoare (rar) (-ru-i-) s. f., g.-d. art. dăruitoarei; pl. dăruitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dăruitoare s. f., g.-d. art. dăruitoarei; pl. dăruitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
DĂRUITOR adj. v. culant, darnic, generos, mărinimos.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
dăruitor adj. v. CULANT. DARNIC. GENEROS. MĂRINIMOS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
- silabație: dă-ru-i-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
dăruitor, dăruitorisubstantiv masculin dăruitoare, dăruitoaresubstantiv feminin
-
- Acești trandafiri continuau, în conștiința mea, pe frageda lor dăruitoare. GALACTION, O. I 59. DLRLC
- Ulmu-mi este verișor, Iar stejarul frățior, Că la vreme și la zor Mult mi-a fost dăruitor. TEODORESCU, P. P. 354. DLRLC
- 1.1. Persoană generoasă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- Dărui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09