2 intrări
3 definiții

Explicative DEX

dăndănì v. a se legăna, a oscila. [Onomatopee exprimând mișcarea alternativă a clopotelor].

dăndănésc v. intr. (d. dang și rudă cu ung. dongani, döngeni. V. bombănesc). Fam. Sun prelung (vorbind de clopotele marĭ). V. bălăngănesc.

Arhaisme și regionalisme

dăndăni pers. 3 sg. dăndăne, vb. IV refl. (reg.; despre clopote) a se legăna, a oscila.

Intrare: dăndănire
dăndănire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dăndănire
  • dăndănirea
plural
  • dăndăniri
  • dăndănirile
genitiv-dativ singular
  • dăndăniri
  • dăndănirii
plural
  • dăndăniri
  • dăndănirilor
vocativ singular
plural
Intrare: dăndăni
verb (V334)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dăndăni
  • dăndănire
  • dăndănit
  • dăndănitu‑
  • dăndănind
  • dăndănindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • dăndăne
(să)
  • dăndăne
  • dăndănea
  • dăndăni
  • dăndănise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • dăndăne
(să)
  • dăndăne
  • dăndăneau
  • dăndăni
  • dăndăniseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)