DUUMVÍR, duumviri s. m. Magistrat din Roma antică însărcinat împreună cu un altul să exercite o anumită funcție. [Pr.: du-um-] – Din lat. duumvir.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

DUUMVÍR ~i m. (în Roma antică) Fiecare din cei doi magistrați care formau duumviratul. [Sil. du-um-] /<lat. duumvir
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUUMVÍR s.m. (Ist.) Magistrat roman care exercita o funcție importantă împreună cu un alt magistrat. [Pron. du-um-. / < lat. duumvir].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DUUMVÍR s. m. magistrat roman care exercita o funcție importantă împreună cu un alt magistrat. (< lat. duumvir)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

duumvír s. m. (sil. du-um-), pl. duumvíri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink