4 definiții pentru durometru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DUROMETRU s. n. aparat cu care se măsoară duritatea materialelor în procesul de fabricație. (< fr. duromètre)
durometru s. n. (tehn.) Aparat care folosește la măsurarea durității unui metal ◊ „Aparate pentru analiza materialelor: defectoscoape, ultrametre și durometre.” R.l. 14 XI 84 p. 4 //din dur + metru//
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
durometru s. n., pl. durometre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
DURO- „duritate”. ◊ L. durus „dur, tare” > fr. duro-, germ. id. engl. id. > rom. duro-. □ ~metru (v. -metru1), s. n., aparat care măsoară duritatea prin apăsare statică, utilizat în industria cauciucului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat pentru măsurarea durității metalelor.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
durometru, durometresubstantiv neutru
- 1. Aparat cu care se măsoară duritatea materialelor în procesul de fabricație. MDN '00
etimologie:
- duromètre MDN '00