DUPÁC, dupaci s. m. (Reg.) Ghiont, pumn.
Sursa: DLRM
(1958)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dupác m. (d. dup-dup. V. dup 1). Fam. Lovitură de pumn trasă cuĭva maĭ ales după ceafă (Șez. 32, 80). – Și zd-. V. gălătuc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink