DUPÁC, dupaci s. m. (Reg.) Ghiont, pumn.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DUPÁC s. v. brânci, ghiont, izbitură, îmbrânceală, îmbrâncitură, împinsătură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dupác m. (d. dup-dup. V. dup 1). Fam. Lovitură de pumn trasă cuĭva maĭ ales după ceafă (Șez. 32, 80). – Și zd-. V. gălătuc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink