O definiție pentru dupăcinare
Enciclopedice
dupăcinare, dupăcinări s. f. (Înv.) Pavecerniță. – Din după + cinare.
Intrare: dupăcinare
dupăcinare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||