DUNGÁT, -Ă, dungați, -te, adj. Cu dungi; vărgat. – Dungă + suf. -at.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DUNGÁT ~tă (~ți, ~te) Care are dungi; cu dungi; vărgat. /dungă + suf. ~at
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUNGÁT adj. 1. v. vărgat. 2. v. reiat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dungát adj. m., pl. dungáți; f. sg. dungátă, pl. dungáte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dungát, -ă adj. (d. dungă saŭ vsl. dongatŭ, dongnatŭ). Cu dungĭ, vărgat: tigru e dungat, haĭne dungate.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

DUNGÁ, dunghez, vb. I. Tranz. și refl. A face ca un obiect să aibă dungi. ♦ A însemna cu dungi. – Din dungă.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DUNGÁ vb. a tărca, a vărga, (pop.) a învârsta, (reg.) a vârsta. (A ~ un material textil.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dungá vb., ind. prez.1 sg. dunghéz, 3 sg. și pl. dungheáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

dungat, dungați s. m. deținut, pușcăriaș.
Sursa: Argou (2007) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink