11 definiții pentru dunetă
- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
DUNETĂ, dunete, s. f. Parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj). – Din fr. dunette.
DUNETĂ, dunete, s. f. Parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj). – Din fr. dunette.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
dunetă sf [At: DLR ms / Pl: ~te / E: fr dunette] (Mrn) Parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* DUNETĂ (pl. -te) sf. ⛵ Mică punte în partea cea mai ridicată dinapoia vasului (🖼 1938) [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
DUNETĂ, dunete, s. f. (Mar.) Parte mai înaltă la pupa unei nave unde se află de obicei cabina căpitanului și a ofițerilor. Căpitanul... se plimba singur pe dunetă. BART, E. 269.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUNETĂ s.f. (Mar.) Mică punte ridicată deasupra punții principale la pupa unei nave. [< fr. dunette].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DUNETĂ s. f. mică punte deasupra punții principale la pupa unei nave. (< fr. dunette)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DUNETĂ ~e f. Construcție situată la pupa unei nave unde se află cabinele echipajului. /<fr. dunette
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* dunétă f., pl. e (fr. dunette, d. dune, dună). Mar. Partea cea maĭ din apoĭa corăbiiĭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Ortografice DOOM
dunetă s. f., g.-d. art. dunetei; pl. dunete
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dunetă s. f., g.-d. art. dunetei; pl. dunete
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dunetă s. f., pl. dunete
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
dunetă, dunetesubstantiv feminin
- 1. Parte mai înaltă de la pupa unei nave (unde se află cabinele căpitanului și ale ofițerilor sau ale întregului echipaj). DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Căpitanul... se plimba singur pe dunetă. BART, E. 269. DLRLC
-
etimologie:
- dunette DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.
click pe imagini pentru detalii