DUMITRÍȚĂ, dumitrițe, s. f. (Bot.; pop.) Tufănică; crizantemă. – Din [Sfântul] Dumitru + suf. -iță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DUMITRÍȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină lemnoasă, cu frunze late, adânc crestate, cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate și plăcut mirositoare; tufănică; crizantemă. /Dumitru n. pr. + suf. ~ița
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUMITRÍȚĂ s. v. crizantemă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dumitríță (dumitríțe), s. f. – Crizantemă (Chrysanthemum indicum). De la (Sfîntul) Dumitru, fiind perioada ei înflorire.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dumitríță s. f. (sil. -tri-), g.-d. art. dumitríței; pl. dumitríțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dumitríță f., pl. e (de la numele sfîntuluĭ Dumitru, fiind-că pe atuncĭ înflorește; ngr. agiodimitrúla; bg. dimitrovče). Est. Tufănică, crizantemă: îmĭ îngrijescniște dumitrițe (Sadov. VR. 1911, 3, 338). A fost adusă din Extremu Orient la 1790 de Pierre, Blancard, căpitan de marină comercială.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink