A SE DUHOVNICÍ mă ~ésc intranz. înv. (despre credincioși creștini) A mărturisi unui duhovnic păcatele în vederea iertării lor; a se spovedi. /Din duhovnic
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUHOVNICÍ, duhovnicesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Rar) A (se) spovedi. – Din duhovnic.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

DUHOVNICÍ vb. v. mărturisi, spovedi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

DUHOVNICÍT adj. v. DUHOVNICI. – [DLRM]
Sursa: Neoficial | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink