opțiuni

2 definiții pentru ducător

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ducător, ~oare [At: PO 223/13 / Pl: ~i, ~oare / E: duce3 + -ător] 1 sm (Înv) Conducător (1). 2 a (Înv) Purtător. 3 a (Înv; d. oameni) Care este pe punctul de a pleca. 4 a (Pop; d. oameni) Care urmează să se căsătorească. 5 a (Îrg; d. drum) Care duce undeva.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ducător, -oare, ducători, -oare, adj. – Care se duce, care pleacă: „fată ducătoare” (Bârlea, 1924). – Din duce „a merge” (< lat. ducere) + suf. -ător (MDA).

Intrare: ducător
ducător adjectiv
adjectiv (A66)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ducător
  • ducătorul
  • ducătoru‑
  • ducătoare
  • ducătoarea
plural
  • ducători
  • ducătorii
  • ducătoare
  • ducătoarele
genitiv-dativ singular
  • ducător
  • ducătorului
  • ducătoare
  • ducătoarei
plural
  • ducători
  • ducătorilor
  • ducătoare
  • ducătoarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)