2 intrări

7 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dríglă și drîglă f., pl. e (bg. drŭgla). Nord. Gloabă, mîrțoagă, cal prost (Șez. 32, 80).

drîgléz v. tr. (d. drîglu). Ban. Olt. Dărăcesc.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DRÂGLA vb. v. dărăci, părui, pieptăna, scărmăna.

DRÂGLĂ s. v. gloabă, mârțoagă.

drîgla vb. v. DĂRĂCI. PĂRUI. PIEPTĂNA. SCĂRMĂNA.

Intrare: drâgla
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • drâgla
  • drâglare
  • drâglat
  • drâglatu‑
  • drâglând
  • drâglându‑
singular plural
  • drâglea
  • drâglați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • drâglez
(să)
  • drâglez
  • drâglam
  • drâglai
  • drâglasem
a II-a (tu)
  • drâglezi
(să)
  • drâglezi
  • drâglai
  • drâglași
  • drâglaseși
a III-a (el, ea)
  • drâglea
(să)
  • drâgleze
  • drâgla
  • drâglă
  • drâglase
plural I (noi)
  • drâglăm
(să)
  • drâglăm
  • drâglam
  • drâglarăm
  • drâglaserăm
  • drâglasem
a II-a (voi)
  • drâglați
(să)
  • drâglați
  • drâglați
  • drâglarăți
  • drâglaserăți
  • drâglaseți
a III-a (ei, ele)
  • drâglea
(să)
  • drâgleze
  • drâglau
  • drâgla
  • drâglaseră
Intrare: drâglă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • drâglă
  • drâgla
plural
  • drâgle
  • drâglele
genitiv-dativ singular
  • drâgle
  • drâglei
plural
  • drâgle
  • drâglelor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)