dripire sf [At: MDA ms / V: dârp~ / Pl: ~ri / E: dripi] (Trs) 1 Bătătorire a pământului Si: dripit¹ (1), dripuire (1), dripuit¹ (1). 2 Strivire a ierbii, a florilor Si: dripit¹ (2), dripuire (2), dripuit¹ (2).

dărpi v vz dripi

dârpi v vz dripi

dârpire sf vz dripire

dripi vt [At: ȚICHINDEAL, F. 258/12 / V: drâpi / Pzi: ~pesc / E: srb drpati „a târî, a rupe”] (Trs) 1 A bătători pământul Si: a dripui (1), a dricui (1). 2 A strivi iarba, florile Si: a dripui (2), dricui (2).

DRIPI (-ipesc), DRIPUI (-uesc) vb. tr. Trans. A călca în picioare, a strivi, a bătători (DENS.) (PȘC.).

DRIPI, dripesc, vb.IV. Tranz. (Înv. și reg.) A bătători, a bătuci.

drăpăli, dripăli, dripi, drepăna În MCD găsim : drepăna „Cînele cînd sare cu labele pe domnu-so se zice că-l dreapănă” (p. 22); mai departe, la aceeași pagină, dripi „să frămînta, a călca în picioare, a zdrobi, a bătuci”, cu adaosul că în Sălaj se zice dripăli ; apoi drăpăli „a călca în picioare, a zdrobi” (p. 67 din raionul Turda; aici se dă și etimologia: cf. magh. trappolni „a tropoti”) ; în sfîrșit dripăli „a călca în picioare, a bătători, a strivi” (p. 282, din raionul Bistrița). La aceasta adăugăm datele culese de Teaha : dîrpește „calcă în picioare” (p. 221), dripește și trevelește (tot acolo, cum și la p. 275). Nu văd însă nici un motiv pentru care un magh. trappolni ar fi devenit în romînește drăpăli. Punctul de plecare trebuie să fie în orice caz germ. trampeln „a bătători, a călca în picioare”. Drepăna poate fi influențat de zgrepțăna.

DRIPI vb. v. bate, bătători, bătuci, îndesa, presa.

dripi vb. v. BATE. BĂTĂTORI. BĂTUCI. ÎNDESA. PRESA.