DRAPÁRE, drapări, s. f. Acțiunea de a (se) drapa și rezultatul ei. – V. drapa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DRAPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) drapa și rezultatul ei; împodobire cu draperii; drapaj. [< drapa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

drapáre s. f., g.-d. art. drapării; pl. drapări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRAPÁ, drapez, vb. I. 1. Tranz. A împodobi sau a acoperi o fereastră, o ușă etc. cu o draperie; a acoperi un perete, o mobilă etc. cu stofă aranjată în cute. ♦ A aranja un obiect de îmbrăcăminte în cute dispuse artistic. 2. Tranz. și refl. A (se) îmbrăca cu un veșmânt larg care cade în falduri. – Din fr. draper.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DRAPÁ ~éz tranz. 1) (ferestre, uși) A prevedea cu o draperie. 2) (pereți, mobile) A acoperi cu stofă aranjată în pliuri. 3) (elemente vestimentare) A prevedea cu pliuri dispuse artistic. 4) (gersoane) A face să se drapeze. /<fr. draper
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DRAPÁ mă ~éz intranz. A se îmbrăca cu un veșmânt larg, asemănător cu o draperie. /<fr. draper
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRAPÁ vb. I. 1. tr. A acoperi, a împodobi cu o draperie. ♦ A dispune o stofă în formă de draperie. 2. tr., refl. A (se) îmbrăca într-un veșmânt larg, cu falduri. ♦ tr. (Fig.) A acoperi, a camufla ceva. [< fr. draper].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DRAPÁ vb. I. tr. 1. a acoperi, a împodobi cu o draperie. ◊ a dispune o stofă în formă de draperie. ◊ a reda un veșmânt (în pictură și sculptură). 2. (fig.) a acoperi, a camufla ceva. II. tr. refl. a (se) îmbrăca într-un veșmânt larg, cu falduri. (< fr. draper)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DRAPÁ vb. a cuta. (A ~ un material textil.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

drapá (drapéz, drapát), vb. – A potrivi, a aranja o haină îmbrăcată. Fr. draper, de la drap „postav”. – Der. drapel, s. n., din fr. drapeau, pe baza paralelismului anneauinel; draperie, s. f., din fr. draperie.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

drapá vb., ind. prez. 1 sg. drapéz, 3 sg. și pl. drapeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* drapél n., #pl.# e (#fr.# drapeau, d. drap, postav). Steag. A fi supt drapel, a fi în armată. V. steag.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*drapéz v. tr. (#fr.# draper). Garnisesc cu draperiĭ: a drapa o fereastră. Dispun în formă de draperie: a drapa o stofă. V. #refl.# Îmĭ așez îndoiturile veșmântuluĭ. #Fig.# Mă acoper cu ceva, fac paradă de ceva: tot demagogu se drapează în ĭubirea poporuluĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink