DORMITÁRE s. v. ațipire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DORMITÁ, dormitez, vb. I. Intranz. A dormi ușor și intermitent, a ațipi din când în când; a moțăi, a picoti. – Din lat. dormitare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DORMITÁ ~éz intranz. A ațipi repetat, la intervale scurte, șezând sau stând în picioare; a moțăi; a picoti; a picura; a somnola. /<lat. dormitare
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DORMITÁ vb. I. intr. A moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. [< lat. dormitare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DORMITÁ vb. intr. a moțăi, a dormi prost, cu întreruperi. (< lat. dormitare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DORMITÁ vb. v. ațipi.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dormitá (dormitéz, dormitát), vb. – A ațipi, a moțăi. – Megl. durmités. Lat. dormĭtāre (Pușcariu 545; REW 2752), cf. cat., sp., port. dormitar. Este cuvînt popular, cf. ALR, II, 104.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dormitá vb., ind. prez. 1 sg. dormitéz, 3 sg. și pl. dormiteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dormitéz v. intr. (lat. dormito, -áre. V. adormitez). Dorm pe jumătate, pirotesc: ĭată: nu va dormita, nicĭ va adormi cel ce păzește pre Israil (Biblia 1688, ps. 120). Îs adormit, întârziĭ nevenind: peirea lor nu va durmita (Cod. Vor. 60). Azĭ. Neol. (fr. dormiter) Dorm pe jumătate. – Vechĭ și durm-. V. pestesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink