3 definiții pentru donicuță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

donicuță sf [At: H XVIII, 100 / Pl: ~țe / E: doniță + -(c)uță] 1-2 (Șhp) Donicioară (1-2). 3 (Reg) Vas în care se ține cheagul la stână. 4-5 Conținutul unei donicuțe (1, 3).

DONICUȚĂ, donicuțe, s. f. Donicioară. Fetele care-s frumoase Nu se țin cu prune grase, Ci cu vin din donicuțe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432.

DONICUȚĂ, donicuțe, s. f. (Rar) Donicioară. – Din don[iță] + suf. -ic-uță.

Intrare: donicuță
donicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • donicuță
  • donicuța
plural
  • donicuțe
  • donicuțele
genitiv-dativ singular
  • donicuțe
  • donicuței
plural
  • donicuțe
  • donicuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

donicuță, donicuțesubstantiv feminin

  • 1. Donicioară. DLRLC
    sinonime: donicioară
    • format_quote Fetele care-s frumoase Nu se țin cu prune grase, Ci cu vin din donicuțe. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 432. DLRLC
etimologie:
  • don[iță] + sufix -ic-uță. DLRM

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.