11 definiții pentru donatar
din care- explicative (8)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DONATAR, -Ă, donatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o donație. – Din fr. donataire, lat. donatarius.
DONATAR, -Ă, donatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o donație. – Din fr. donataire, lat. donatarius.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
donatar smf, a [At: D. SUP. 19/14 / Pl: ~i, ~e / E: fr donataire, lat donatarius] 1-2 (Jur) (Persoană) în favoarea căreia se face o donație.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DONATAR, -Ă, donatari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o donație.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DONATAR, -Ă s.m. și f. Persoană care primește o donație. [Cf. lat. donatarius, fr. donataire].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DONATAR, -Ă s. m. f. cel în favoarea căruia se face o donație. (< fr. donataire, lat. donatarius)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DONATAR ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care primește un dar; om căruia i se face o donație. /<fr. donataire, lat. donatarius
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
donatar m. cărui s’a făcut o donațiune.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* donatár, -ă adj. și s. (lat. donatarius). Cuĭ i se dă ceva în dar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
donatar (bărbat/persoană care primește o donație) s. m., pl. donatari
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
donatar (bărbat care primește o donație) s. m., pl. donatari
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
donatar s. m., pl. donatari
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
donatar, donatarisubstantiv masculin donatară, donataresubstantiv feminin
- 1. Persoană căreia i se face o donație. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
- donataire DEX '09 DEX '98 DN
- donatarius DEX '09 DEX '98 DN