DOLOSÍV, -Ă, dolosivi, -e, adj. (Jur.; despre acțiuni, contracte etc.) Făcut prin înșelăciune, cu rea-credință. – Din fr. dolosif.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DOLOSÍV ~ă (~i, ~e) Care ține de dol; propriu dolului. Contract ~. /<fr. dolosif
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOLOSÍV, -Ă adj. (Despre contracte) Făcut prin înșelăciune, cu caracter de dol. [Var. doloziv, -ă adj. / < fr. dolosif].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DOLOSÍV, -Ă adj. (despre contracte) cu caracter de dol¹, de înșelăciune. (< fr. dolosif)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dolosív adj. m., pl. dolosívi; f. sg. dolosívă, pl. dolosíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink