DODECASILAB, -Ă, dodecasilabi, -e, s. m., adj. (Vers) care are douăsprezece silabe. – Din fr. dodécasyllabe, lat. duodecasyllabus.

dodecasilab sn, a [At: HELIADE, O. II, 159 / Pl: ~i, ~e / E: fr dodécasyllabe, lat duodecasyllabus] 1-2 (Vers) care are douăsprezece silabe.

DODECASILAB, dodecasilabe, s. n., adj. (Vers) care are douăsprezece silabe. – Din fr. dodécasyllabe, lat. duodecasyllabus.

DODECASILAB, dodecasilabi, s. m. Vers de douăsprezece silabe.

DODECASILAB s.m. Vers de douăsprezece silabe. [Cf. fr. dodécasyllabe, lat. dodecasyllabus < gr. dodeka – douăsprezece, syllabe – silabă].

DODECASILAB, -Ă adj., s. m. (vers) dodecasilabic. (< fr. dodécasylabe, lat. dodecasyllabus)

DODECASILAB ~i m. Vers din douăsprezece silabe. /<fr. dodécasyllabe

dodecasilab² s. m., pl. dodecasilabi

!dodecasilab¹ (înv.) adj. m. (+ s. n.: vers ~); f. dodecasilabă (măsură ~), pl. dodecasilabe

dodecasilab² s. m., pl. dodecasilabi

dodecasilab¹ adj. m., pl. dodecasilabi; f. dodecasilabă, pl. dodecasilabe

dodecasilab adj. m., s. m., pl. dodecasilabi; f. sg. dodecasilabă, pl. dodecasilabe

DODECA- „doisprezece”. ◊ gr. dodeka „doisprezece” > fr. dodeca-, it. id., engl. id. > rom. dodeca-. □ ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu douăsprezece fețe; ~fonie (v. -fonie₁), s. f., tehnică modernă de compoziție muzicală, care utilizează cele douăsprezece sunete ale gamei cromatice; ~gin (v. -gin), adj., care are douăsprezece pistile; ~ginie (v. -ginie), s. f., grup de plante cu douăsprezece pistile, în clasificația lui Linné; ~gon (v. -gon₂), s. n., poligon cu douăsprezece laturi și tot atîtea unghiuri; ~mer (v. -mer), adj., format din douăsprezece părți; ~petal (v. -petal), adj., cu douăsprezece petale; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (vers) care are douăsprezece silabe; ~stil (v. -stil), adj., s. n., (edificiu) cu douăsprezece coloane.