DODECÁR, dodecari, s. m. Veche monedă turcească de aur, care a circulat și în țările românești. – Din ngr. dodekária „duzină”.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

dodecár, dodecri, s.m. (înv.) veche monedă turcească de aur, care a circulat și în Țările Române, în timpul lui Caragea (valora 12 lei vechi).
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dodecár (dodecári), s. m. – Monedă turcească de argint, la începutul sec. XIX. Valora 12 taleri. Ngr. δωδεϰόρι, de la δώδεϰα „doisprezece” (Tiktin; Scriban; Gáldi 174).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dodecár s. m., pl. dodecári
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dodecár m. (bgr. dodekári). O monetă care valora 12 leĭ vechĭ pe la 1800.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink