dodeca- [At: DN³ / E: fr dodeca-] Element prim de compunere savantă cu sensul „doisprezece”.

DODECA- Element de compunere savantă cu sensul „doisprezece”. [< fr. dodeca-, cf. gr. dodeka].

DODECA- elem. „doisprezece”. (< fr. dodéca-, cf. gr. dodeka)

DODECA- „doisprezece”. ◊ gr. dodeka „doisprezece” > fr. dodeca-, it. id., engl. id. > rom. dodeca-. □ ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu douăsprezece fețe; ~fonie (v. -fonie₁), s. f., tehnică modernă de compoziție muzicală, care utilizează cele douăsprezece sunete ale gamei cromatice; ~gin (v. -gin), adj., care are douăsprezece pistile; ~ginie (v. -ginie), s. f., grup de plante cu douăsprezece pistile, în clasificația lui Linné; ~gon (v. -gon₂), s. n., poligon cu douăsprezece laturi și tot atîtea unghiuri; ~mer (v. -mer), adj., format din douăsprezece părți; ~petal (v. -petal), adj., cu douăsprezece petale; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (vers) care are douăsprezece silabe; ~stil (v. -stil), adj., s. n., (edificiu) cu douăsprezece coloane.

DODEC-, v. DODECA-. □ ~andrie (v. -andrie), s. f., grup de plante cu douăsprezece stamine în clasificația lui Linné; ~andru (v. -andru), adj., care are douăsprezece stamine.