2 definiții pentru documator
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOCUMATOR s. n. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă. ◊ (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni. (< germ. Dokumator)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
documator s. n., pl. documatoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: documator
documator substantiv neutru
substantiv neutru (N11) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
documator, documatoaresubstantiv neutru
- 1. Aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă. MDN '00
- 1.1. Instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni. MDN '00
-
etimologie:
- Dokumator MDN '00