12 definiții pentru docent
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DOCENT, docenți, s. m. 1. (În unele țări) Grad didactic onorific în învățământul superior, corespunzând de obicei aceluia de conferențiar; persoană care are acest grad. 2. (În sintagma doctor docent) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă; persoană care are acest titlu. – Din germ. Dozent.
docent sm [At: BARIȚIU, P. A. III, 148 / Pl: ~nți / E: ger Dozent] 1 Grad didactic onorific în învățământul superior, corespunzând celui de conferențiar. 2 Persoană cu gradul de docent (1). 3 (Îs) Doctor ~ Titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă. 4 (Îas) Persoană cu titlul de doctor docent (3).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOCENT, docenți, s. m. 1. (În alte țări) Grad didactic onorific în învățământul superior, corespunzând de obicei aceluia de conferențiar; persoană care are acest grad. 2. (În țara noastră; de obicei în sintagma doctor docent) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă; persoană care are acest titlu. – Din germ. Dozent.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de claudia
- acțiuni
DOCENT, docenți, s. m. Grad didactic în vechea organizare a învățămîntului superior.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOCENT s.m. 1. (În trecut) Profesor universitar neretribuit, la al cărui curs studenții nu erau obligați să dea examen. 2. Titlu în învățămîntul superior acordat de o facultate unui doctor în științe pentru merite științifice; posesorul unui asemenea titlu. [< germ. Dozent, it. docente, cf. lat. docens < docere – a învăța].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DOCENT s. m. grad didactic în învățământul superior corespunzător celui de conferențiar universitar. (< germ. Dozent)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DOCENT ~ți m. 1) Grad didactic în învățământul superior, care precede imediat pe cel de profesor. ◊ Doctor ~ titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate deosebită. 2) Persoană cu acest grad didactic. /<germ. Dozent
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
docent m. profesor liber la o Universitate. [Nemț. (Privat) Docent].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
* docént, -ă s. (lat. dócens, -éntis, d. dócere, a învăța pe altu. V. doctor). Profesor universitar de un grad maĭ mic și fără salar, obișnuit maĭ ales în țările germane.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
docent s. m., pl. docenți; abr. doc.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
docent s. m., pl. docenți; abr. doc.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
docent s. m., pl. docenți, abr. doc.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M3) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
docent, docențisubstantiv masculin
- 1. (În unele țări) Grad didactic onorific în învățământul superior, corespunzând de obicei aceluia de conferențiar; persoană care are acest grad. DEX '09 DLRLC MDN '00
- diferențiere Profesor universitar neretribuit, la al cărui curs studenții nu erau obligați să dea examen. DN
-
- (Doctor docent) Titlu științific acordat doctorilor în științe care s-au distins printr-o activitate valoroasă; persoană care are acest titlu. DEX '09 DN
- comentariu doc. DOOM 2
etimologie:
- Dozent DEX '09 DEX '98 DN