DOBZĂLÁ, dobzălez, vb. I. Tranz. (Reg.) A bate tare pe cineva. – Cf. magh. dobzani.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DOBZĂLÁ ~éz tranz. (persoane) A bate foarte tare; a zdrobi în bătăi; a toropi; a tăbăci; a făcălui; a stropși; a snopi. /cf. ung. dobzani
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dobzălá vb., ind. prez. 1 sg. dobzăléz, 3 sg. și pl. dobzăleáză
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dobzăléz (nord) și dobzéz (Trans.) v. tr. (cp. cu vsl. do-lobŭzati, lobŭzati, a săruta, adică „a alinta” și cu ung. dobzani, a se unfla). Iron. Bat țeapăn, cĭomăgesc.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink