DISTORSIONÁRE, distorsionări, s. f. Acțiunea de a distorsiona. [Pr.: -si-o-] – V. distorsiona.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTORSIONÁ, distorsionéz, vb. I. Intranz. (Despre aparate) A produce distorsiune (1). [Pr.: -si-o-] – De la distorsiune.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTORSIONÁ vb. I. tr. A produce distorsiune; a deforma. [Pron. -si-o-. / < distorsiune].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISTORSIONÁ vb. intr. (despre aparate) a produce distorsiune (1). (< distorsi/une/ + -ona)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

distorsioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. distorsionéz, 3 sg. și pl. distorsioneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink