distoarce [At: SCRIBAN, D. / V: des~ / Pzi: distorc / E: dis-¹ + (în)toarce] 1 vt (Mol) A recupera o pagubă, o pierdere materială etc. 2 vt (Reg) A dezvăța o cloșcă de clocit. 3 vr (Mol) A se răzbuna.

destoarce⁴ v vz distoarce

distórc, -stórs, a -stoárce v. tr. (dis- 2 și storc). Est. Storc, răstorn, obțin ĭar: perdusem la cărțĭ mulțĭ bani, dar pe urmă mi ĭ-am distors. – Lit. și destorc.