DISTILATOR, -OARE, distilatori, -oare, s. m. și f., s. n. 1. S. m. și f. Persoană calificată în operația de distilare. 2. S. n. Aparat cu care se face distilarea. – Din fr. distillateur.

distilator, ~oare [At: HELIADE, O. II, 354 / V: des~, destilatoriu, destilător, ~lător, ~lătoriu, (îvr) ~iu sn / Pl: ~i, ~oare / E: fr distillateur] 1 sn Aparat de distilare (2) constituit dintr-un recipient pentru fierberea lichidelor și dintr-un refrigerant pentru condensarea vaporilor. 2 a (Înv; d. un aparat, un vas etc.) Care distilează. 3 smf Persoană calificată în operația de distilare (2) Si: distilier (1). 4 smf Persoană care conduce o distilerie (2) Si: distilier (2).

DISTILATOR, -OARE, distilatori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană calificată în operația de distilare. 2. S. n. Aparat cu care se face distilarea. – Din fr. distillateur.

DISTILATOR, distilatoare, s. n. Aparat de distilat.

DISTILATOR, -OARE s.m. și f. Cel care distilează. [Cf. fr. distillateur].

DISTILATOR s.n. Aparat de distilat. [Cf. fr. distillateur].

DISTILATOR, -OARE I. s. m. f. cel care distilează. II. s. n. aparat de distilat. (< fr. distillateur)

DISTILATOR¹ ~oare n. Aparat pentru distilare. /<fr. distillateur

DISTILATOR² ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană specializată în operații de distilare. /<fr. distillateur

distilator m. cel ce distilează, cel ce fabrică licheruri.

destilator sm vz distilator

destilatoriu, ~orie smf vz distilator

distilatoriu sn vz distilator

distilător, ~oare smf, a vz distilator

distilătoriu sn vz distilator

*destilatór, -oáre adj. și s. Care destilează. Fabricant de rachiurĭ ș.a.

distilator² (persoană) s. m., pl. distilatori

distilator¹ (aparat) s. n., pl. distilatoare

distilator¹ (persoană) s. m., pl. distilatori

distilator² (aparat) s. n., pl. distilatoare

distilator (persoană) s. m., pl. distilatori

distilator (aparat) s. n., pl. distilatoare