DISPROTEINEMÍE, disproteinemii, s. f. (Med.) Dereglare a echilibrului proteinic. [Pr.: -te-i-] – Din fr. dysprotéinémie.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISPROTEINEMÍE s.f. (Med.) Modificare a raportului normal dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sanguină. [Pron. -te-i-, gen. -iei. / < fr. dysprotéinémie].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DISPROTEINEMÍE s. f. modificare a raportului dintre diferitele fracțiuni proteice din plasma sangvină. (< fr. dysprotéinémie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
disproteinemíe s. f. (sil. -te-i-, -mi-e), g.-d. art. disproteinemíei
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
disproteinemíe s.f. (med.) ◊ „Dereglarea echilibrului proteinic, adică instalarea stării de disproteinemie, are loc în anumite stări fiziologice.” Cont. 10 XI 61 p. 7 (din fr. dysprothéinémie; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 238; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink