DISPRÓSIU s. n. Element chimic din grupul lantanidelor. – Din fr. dysprosium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPRÓSIU s.n. Element trivalent din familia pământurilor rare. [Pron. -siu. / < fr. dysprosium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPRÓSIU s. n. element chimic din grupa lantanidelor. (< fr. dysprosium)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

disprósiu s. n. [-siu pron. -siu], art. disprósiul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

DISPRÓSIU (‹ fr. {i}; {s} gr. dysprositos „inaccesibil”) s. n. Element chimic (Dy; nr. at. 66, m. at. 162,50, p. t. 1.475ºC, p. f. 2.600ºC) din familia lantanoidelor. În combinații funcționează trivalent. Intră în compoziția unor aliaje magnetice speciale. A fost descoperit de Lecoq de Boisbaudran, în 1886.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink