10 definiții pentru dispeptic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
DISPEPTIC, -Ă, dispeptici, -ce, adj. Al dispepsiei, privitor la dispepsie. ♦ (Adesea substantivat) Care suferă de dispepsie. – Din fr. dyspeptique.
DISPEPTIC, -Ă, dispeptici, -ce, adj. Al dispepsiei, privitor la dispepsie. ♦ (Adesea substantivat) Care suferă de dispepsie. – Din fr. dyspeptique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
dispeptic, ~ă [At: CĂLINESCU, C. O. 114 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr dyspeptique] 1 a Al dispepsiei. 2 a Privitor la dispepsie. 3 smf, a (Persoană) care suferă de dispepsie.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPEPTIC, -Ă, dispeptici, -e, adj. De dispepsie, în legătură cu dispepsia. Tulburări... dispeptice. ♦ (Despre oameni, adesea substantivat) (Persoană) care suferă de dispepsie.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPEPTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de dispepsie. [< fr. dyspeptique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
DISPEPTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de dispepsie. (< fr. dyspeptique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
DISPEPTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de dispepsie; propriu dispepsiei. 3) și substantival Care suferă de dispepsie; bolnav de dispepsie. Pacient ~. /<fr. dispeptique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
* dispéptic, -ă adj. și s. (d. vgr. dýspeptos, greŭ de mistuit). Care nu poate mistuĭ bine. V. digestibil.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
dispeptic adj. m., pl. dispeptici; f. dispeptică, pl. dispeptice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
dispeptic adj. m., pl. dispeptici; f. dispeptică, pl. dispeptice
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
dispeptic adj. m., pl. dispeptici; f. sg. dispeptică, pl. dispeptice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
dispeptic, dispepticăadjectiv
- 1. Al dispepsiei, privitor la dispepsie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- Tulburări... dispeptice. DLRLC
- 1.1. Care suferă de dispepsie. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
-
etimologie:
- dyspeptique DEX '09 DEX '98 DN